Scortisoara: Beneficii, Contraindicatii, Proprietati
Scortisoara este un condiment stravechi care provine din scoarta mai multor specii din genul Cinnamomum de copaci vesnic verzi, care apartin familiei dafinului.
Cele mai populare tipuri de scortisoara sunt originare din Sri Lanka si China, desi scortisoara este cultivata in toata Asia, Europa si America de Nord.
In antichitate, scortisoara era apreciata la fel de mult pentru parfumul sau dulce, ascutit si senzual, precum era pentru gustul ei. Vechii egipteni foloseau scortisoara impreuna cu smirna pentru a imbalsama mortii, iar romanii o ardeau pe rugurile funerare.
Portughezii au preluat comertul cu scortisoara in Ceylon in timpul secolului al XV-lea si au urmat secole de lupte pentru condiment intre ei, ceylonezi si colonizatorii olandezi si britanici. In timp, cultivarea condimentului cautat s-a raspandit pe tot globul.
Care sunt diferitele tipuri de scortisoara?
Scortisoara pe care o aveti in dulapul de bucatarie este cel mai probabil sa fie Cinnamomum cassia, care este originara din China si cel mai comun tip vandut in Statele Unite si Canada.
Cinnamomum verum, cunoscuta si ca scortisoara adevarata sau scortisoara de Ceylon, provine in principal din Sri Lanka. Are o aroma mai delicata decat cassia si este mai apreciata, desi mai putin utilizata.
Alte tipuri de scortisoara disponibile comercial includ Cinnamomum burmannii (numita si scortisoara indoneziana) si Cinnamomum loureiroi (cunoscuta si ca scortisoara vietnameza). Exista si multe specii mai putin cunoscute ale arborelui de scortisoara.
- Recomandarile de mai jos sunt produse aprobate de specialisti, cu numeroase recenzii pozitive din partea consumatorilor. Incearca-le si tu:
Valorile nutritionale ale scortisoarei
O privire asupra faptelor nutritionale ale condimentului Potrivit Departamentului Agriculturii din SUA, acestea sunt valorile nutritionale pentru 1 lingurita de scortisoara macinata:
- Calorii: 6
- Proteine: 0 grame (g)
- Glucide: 2 g
- Fibre alimentare: 1 g
- Zaharuri totale: 0 g
- Grasimi totale: 0 g
- Colesterol: 0 mg
- Sodiu: 0 mg
- Calciu: 26 mg
- Potasiu: 11 mg
- Magneziu: 2 mg
- Fosfor: 2 mg
- Vitamina K: 1 mcg
- Vitamina A: 8 mcg
Care sunt principalele beneficii ale scortisoarei?
Are proprietati antioxidante
La fel ca alte condimente, scortisoara contine compusi vegetali numiti polifenoli care au proprietati antioxidante si de protectie.
Acesti compusi ofera multe dintre beneficiile pentru sanatate ale scortisoarei, precum si sustin rolul sau ca agent de conservare in prepararea alimentelor.
Are efecte antiinflamatorii
Aceiasi compusi antioxidanti contribuie la efectele antiinflamatorii ale scortisoarei. Pe masura ce inaintam in varsta, aceasta poate fi utila deoarece procesul de inflamatie cronica este implicat in mod semnificativ in progresia multor boli legate de varsta.
Are proprietati antibacteriene si antifungice
Se crede ca scortisoara are numeroase proprietati medicinale si calmante si este frecvent utilizata in medicina traditionala chineza. Mirosul si aroma distinctiva ale scortisoarei provin din uleiurile esentiale continute in coaja, numite cinnamaldehida.
Cinnamaldehida pare sa fie utila in protejarea impotriva infectiilor bacteriene si fungice. Poate avea proprietati antivirale.
Poate ajuta la scaderea nivelului de zahar din sange si la reducerea riscului de diabet de tip 2
Scortisoara are o reputatie de a ajuta la gestionarea nivelului de zahar din sange. Se pare ca face acest lucru prin mai multe mecanisme diferite, inclusiv gestionarea cantitatii de glucoza care intra in fluxul sanguin.
Studiile la oameni sunt promitatoare si sugereaza ca scortisoara poate avea un efect moderat in scaderea nivelurilor de zahar din sange la persoanele cu diabet care au control slab al glicemiei.
Poate imbunatati sensibilitatea la insulina
Insulina este hormonul implicat in transportul zaharului din sange catre celulele in care avem nevoie de el, ceea ce inseamna ca joaca un rol important in reglarea metabolismului si nivelurilor de energie.
Pe masura ce inaintam in varsta, putem deveni rezistenti la efectele insulinei, ceea ce poate perturba echilibrul glicemiei si, in timp, poate duce la diabet de tip 2.
Poate fi benefica pentru creierul in proces de imbatranire
Afectiuni precum Alzheimer sunt mai comune pe masura ce inaintam in varsta si sunt cauzate in mod obisnuit de deteriorarea progresiva a celulelor creierului.
In Alzheimer, acumularea fragmentelor proteice in creier incetineste procesele de gandire si memorie. Scortisoara contine doi compusi care par sa inhibe acumularea acestor proteine.
Poate ajuta la controlul tensiunii arteriale
Exista unele dovezi care sugereaza ca consumul regulat de scortisoara este asociat cu o scadere temporara a tensiunii arteriale. Desi aceste dovezi par promitatoare, este inca devreme si sunt necesare mai multe studii controlate randomizate pe termen lung.
Poate proteja impotriva bolilor de inima
Reducerea tensiunii arteriale nu este singurul factor de risc cardiovascular ajutat de consumul regulat de scortisoara; se pare ca are si un impact pozitiv in reducerea trigliceridelor si a nivelurilor de colesterol din sange.
Poate sustine sanatatea intestinala
Unele condimente, inclusiv scortisoara, au proprietati prebiotice. Consumul lor regulat poate contribui la restabilirea echilibrului bacteriilor din intestin, sustinerea sanatatii digestive si ameliorarea problemelor digestive.
Poate proteja impotriva cancerului
Desi dovezile pana in prezent sunt limitate la studii in tuburi de testare si pe animale, extractele de scortisoara pot oferi o anumita protectie impotriva cancerului.
In acest sens, condimentul pare util in reducerea cresterii celulelor canceroase, limitarea formarii vaselor de sange in tumori si distrugerea celulelor canceroase.
Poate promova igiena dentara
Un mod traditional de utilizare a scortisoarei a fost sub forma unui praf pentru dinti, pentru tratarea durerilor de dinti si a altor probleme dentare, inclusiv supracolonizarea bacteriana si respiratia urat mirositoare.
Care sunt efectele secundare asociate cu scortisoara?
Exista un risc pentru sanatate legat de scortisoara, care implica compusul parfumat coumarin, folosit in unele tari ca substitut de vanilie. In cantitati mari – mult mai mari decat cele ingerate in mod obisnuit de o persoana medie – coumarina poate provoca leziuni hepatice la persoanele sensibile.
Compusul se gaseste in cantitati mici in plantele de scortisoara Ceylon, dar in cantitati semnificativ mai mari in scortisoara cassia. Potrivit Institutului Federal German pentru Evaluarea Riscurilor, un kilogram de pudra de cassia contine intre 2.100 si 4.400 mg de coumarin, ceea ce se traduce aproximativ in 6 pana la 12 mg de coumarin intr-o lingurita.
Avand in vedere utilizarea generoasa a scortisoarei cassia in produsele de patiserie din Europa, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara a recomandat o doza zilnica tolerabila de 0,1 mg de coumarin pe kilogram de greutate corporala, cantitatea din aproximativ o lingurita de scortisoara cassia pe zi.
Statele Unite nu au o astfel de recomandare, dar au interzis folosirea coumarinei ca aditiv alimentar. In plus, persoanele care iau anticoagulante ar trebui sa consulte medicul in legatura cu utilizarea scortisoarei cassia din cauza interactiunilor potentiale cu aceste medicamente, precum Coumadin sau Jantoven (warfarina), care sunt derivate din coumarin.
Cea mai buna solutie este sa evitati consumul excesiv de scortisoara si, in schimb, sa o savurati in mod moderat, presarand-o peste felurile preferate de mancare si dulciuri.
Care este un indulcitor mai bun: scortisoara sau mierea?
Aceasta depinde de simtul gustului tau. Scortisoara este folosita ca alternativa la miere si alti indulcitori de catre persoanele care reduc consumul de zahar.
Intrebarea reala nu este daca este un indulcitor mai bun, ci daca este la fel de placut pentru gustul tau. Incearca scortisoara ca alternativa, acorda timp papilelor tale gustative sa se obisnuiasca si vezi daca iti place.
Concluzie
Exista destule motive pentru a adauga scortisoara in dieta ta. Este bogata in antioxidanti, care pot ajuta la protectia impotriva bolilor, inflamatiilor si imbatranirii.
In plus, poate imbunatati sanatatea intestinelor, igiena dentara, reduce nivelurile de colesterol si scade tensiunea arteriala.
Cu toate acestea, este important de mentionat ca sunt necesare mai multe studii referitoare la unele dintre aceste beneficii.
